Cum să acorzi primul ajutor în avion ca profesionist medical

În ultimele decenii, urgențele medicale din timpul zborurilor comerciale, fie pe distanțe scurte, fie pe distanțe lungi, au devenit din ce în ce mai frecvente. Acestea sunt cauzate, în principal, de creșterea industriei aviatice, popularizarea zborurilor comerciale și, nu în ultimul rând, de creșterea numărului de pasageri vârstnici, adesea cu multiple afecțiuni asociate. Totuși, chiar dacă aceste incidente sunt rare, ele necesită o reacție rapidă și corectă din partea personalului medical aflat la bord.

Un studiu global realizat pe aproximativ 1,5 miliarde de pasageri de aeronavă a identificat 18 categorii potențiale de afecțiuni medicale care pot apărea în timpul unui zbor. Acestea variază de la simple afecțiuni gastrointestinale sau respiratorii la urgențe neurologice sau cardiace grave.

Cele mai frecvente probleme medicale întâlnite în avion:
1. Sincopa (leșinul): Cea mai frecventă afecțiune raportată, cu o incidență de 5,46 cazuri la un milion de pasageri. Este important de știut că aceste episoade nu sunt neapărat legate de o afecțiune medicală preexistentă, dar necesită totuși o evaluare atentă.
2. Afecțiuni neurologice: Simptome similare unui accident vascular cerebral (AVC), pareze de membre sau convulsii. Acestea sunt cazuri care necesită intervenție rapidă, iar stabilirea unui diagnostic corect poate fi dificil din cauza limitărilor echipamentului de la bord.
3. Probleme respiratorii: Probleme respiratorii, crize de astm sau agravarea bolilor pulmonare cronice. În aceste situații, este esențial să administrezi oxigen și să stabilești contactul cu serviciile medicale de la sol pentru asistență suplimentară.
4. Afecțiuni cardiovasculare: Durere toracică, angină pectorală, bradicardie, tahicardie sau chiar infarct miocardic. Sunt condiții care pot pune viața în pericol și necesită un tratament prompt.
5. Probleme gastrointestinale: Greață, vărsături, diaree sau dureri abdominale severe. În funcție de severitatea simptomelor, poate fi necesară monitorizarea constantă a pacientului.

De asemenea, nu trebuie ignorate traumatismele (precum arsuri, leziuni cauzate de căderea bagajelor) și tulburările psihiatrice (atacuri de panică, episoade de anxietate sau consum abuziv de substanțe sau alcool), care sunt și ele frecvent întâlnite.

Rolul personalului medical voluntar
În studiile analizate, implicarea personalului medical voluntar la bord a fost destul de inconsistentă, dar, în medie, medicii de la bord au intervenit în aproximativ 31% din cazuri. Acest lucru subliniază importanța instruirii personalului de zbor și a medicilor care sunt dispuși să participe la gestionarea urgențelor.

Când se impune devierea zborului din cauza unei urgențe medicale
În cazul în care situația nu poate fi gestionată corespunzător la bord, poate fi necesară aterizarea de urgență. Studiile arată că incidența acestor devieri este de 11 cazuri la 100.000 de zboruri. Deși rare, costurile asociate pot fi semnificative, variind între 15.000 USD și până la 893.000 USD pe zbor, în funcție de locul în care are loc urgența și gravitatea acesteia.

Colaborarea cu centrele de telemedicină de la sol
În fața unei urgențe medicale, centrele de suport medical de la sol joacă un rol crucial. Acestea sunt dotate cu medici de urgență cu o vastă experiență în gestionarea situațiilor medicale specifice de la bordul avioanelor. Aceste centre pot oferi asistență nu doar echipajului de zbor, ci și medicilor care nu au
experiență în problemele medicale specifice din avion (de exemplu, un medic generalist care se confruntă cu un copil bolnav la bord).

Cum poți interveni eficient în astfel de situații?
– Menține calmul și evaluează rapid situația. Diagnosticul corect este esențial pentru
administrarea tratamentului adecvat. Încearcă să stabilești prin personalul de la bord legătura cu
centrele de telemedicină pentru suport în timp real.
– Administrează oxigen în cazurile de dificultăți respiratorii sau de insuficiență respiratorie. Dacă pacientul prezintă dureri toracice sau simptome de infarct, administrarea aspirinei poate fi utilă până la ajungerea la spital.
– Monitorizează constant pacientul, mai ales în cazurile de sincopă, convulsii sau afecțiuni neurologice, iar dacă este necesar, colaborează cu echipajul pentru a facilita devierea zborului, în caz de necesitate extremă.
– Dacă pacientul este conștient și respiră normal, pune-l în poziția laterală de siguranță. Dacă pacientul este inconștient și nu respiră sau nu respiră normal, începe compresiile toracice și folosește defibrilatorul automat dacă este la bordul avionului.

Bibliografie
The global incidence of in-flight medical emergencies: A systematic review and meta-analysis of approximately 1.5
billion airline passengers, Israel Júnior Borges do Nascimento, Ana Jerončić, Alair Junior Rocha Arantes , William
J. Brady , Nathalia Sernizon Guimarães, Núbia Suellen Antunes, Guido Carim Junior, Milena Soriano Marcolino,
American Journal of Emergency Medicine 48 (2021) 156-164